Ecoul tău

歌詞

[Verse 1] Pe masa mică, două cești uitate, Praful le-așază tăcerea între noi. Mai știu cum râdeai în prag, pe înserate, Și cum făceai din ploaie un rost pentru amândoi. [Pre-Chorus] Am strâns bilete, fotografii, Le-am pus într-o cutie, dar nu pot închide Tot ce-ai lăsat în zilele târzii, Un pas al tău prin mine încă se aude. [Chorus] Ecoul tău rămâne-n mintea mea, În inimă, acolo unde nu se stinge. Chiar dacă drumul nostru s-a frânt cândva, O clipă din iubirea ta mă atinge. Și când se duc și florile, și anii, Când tot ce-a fost se pierde-n depărtare, Ecoul tău îmi ține încă palmele Deschise către-o ultimă chemare. [Verse 2] Azi trec pe strada unde ne-am promis Că orice iarnă trece dacă suntem doi. Vitrina s-a schimbat, orașul s-a închis, Dar pașii mei mai caută pașii tăi în ploi. [Pre-Chorus] Nu te mai chem, dar uneori Îți spun în gând ce n-am apucat să-ți spun. Din tot ce-am fost, din toate acele ori, Rămâne-un fir de cântec, cald și bun. [Chorus] Ecoul tău rămâne-n mintea mea, În inimă, acolo unde nu se stinge. Chiar dacă drumul nostru s-a frânt cândva, O clipă din iubirea ta mă atinge. Și când se duc și florile, și anii, Când tot ce-a fost se pierde-n depărtare, Ecoul tău îmi ține încă palmele Deschise către-o ultimă chemare. [Bridge] Poate că dragostea nu pleacă toată, Se schimbă-n felul blând în care văd, În liniștea de după ușa-nchisă, În tot ce-am învățat să port și să nu pierd. [Final Chorus] Ecoul tău rămâne-n mintea mea, În inimă, chiar dacă doare și se stinge. Din frumusețea noastră, ceva va sta, Un adevăr pe care timpul nu-l atinge. Și când se duc și florile, și anii, Când ultima lumină piere-n depărtare, Ecoul tău va locui în palmele Deschise către-o nouă zi, spre soare. [Outro] Ecoul tău… Încă răsună-n mine.