Lyrics

Când eu copil am fost, adesea am sperat
Că voi creşte şi voi iubi cu adevărat
Dar acum când mare sunt,
Pentru mine un lucru e clar - cu viaţa nu poţi face legământ.


Şi uite aşa am ajuns eu la liceu
Plin de speranţe şi cu sufletul greu
Dar când liceu’ am terminat,
Un vis avea să devină adevărat:


Pe tine te-am întâlnit dragostea mea,
Nimeni şi nimic să te iubesc nu mă oprea,
Era atât de frumos să te strâng la pieptul meu,
Încât acum, şi să mă gândesc, îmi este greu.


Tu eşti iubirea vieţii mele,
Amintirile îmi sunt atât de grele,
Mie dor de tine, te iubesc,
Fără tine, simt cum mă topesc.

Pe-atunci eu descopeream iubirea,
Iar tu erai universul meu,
Acum ne paşte despărţirea
Oare chiar ai putea să-mi iei speranţa, fericirea?


De ce oare crezi că aş putea?
Măcar cu gândul a te-nşela
De ce oare crezi că inima mea e atât de rea?
Când te iubesc din suflet şi nu-mi trebuie altceva!


Acum, gândeşte-te la mine
Lacrimile mi se opresc în gât şi să plâng îmi vine,
Când tu m-acuzi, eu ştiu atât de bine,
Că te iubesc din toate câte sunt pe lume, doar pe tine.


Tu eşti iubirea vieţii mele,
Amintirile îmi sunt atât de grele,
Mie dor de tine, te iubesc,
Fără tine, simt cum mă topesc.

Sufletul mi-e atât de pustiu,
Lângă mine mereu aş vrea să te ştiu
Nu e clipă, nu e ceas, nu pot să mai fac un pas,
Nu am destul timp să te iubesc câte zile mi-au rămas,


Tu eşti iubirea vieţii mele,
Amintirile îmi sunt atât de grele,
Mie dor de tine, te iubesc,
Fără tine, simt cum mă topesc.

Ooo, poveste de iubire,
De ce pe mine ai pus atâta stăpânire?
Încât nimic nu mai contează acum,
Decât dorinţa de-a te iubi ca un nebun.


Nebun eu sunt, de când te-am cunoscut
Şi ochii tăi albaştri m-au făcut,
Să simt nemărginirea şi speranţa şi iubirea,
Şi să sper că, idila noastră va cunoaşte împlinirea.


Tu eşti iubirea vieţii mele,
Amintirile îmi sunt atât de grele,
Mie dor de tine, te iubesc,
Fără tine, simt cum mă topesc.